Lectii luate despre motivarea echipei

Desi acum ar trebui sa muncesc, nu pot sa mai aman relatarea unui alt episod din seria The Briscarie vs the me.

Deoarece meciul vs Fly-High se anunta mai dificil pentru mine decat a fost pentru nationala Romaniei meciul vs mingea & fotbalul in a 3-a partida a grupei la CE 2008, am decis sa fac o vizita la echipa Xandria in scop de documentare si acumulare de cunostinte manageriale. Cam cum faceau Olaroiu si Lucescu Jr pe vremuri, cand se teleportau prin Italia sa afle daca fotbalul se joaca tot cu 1 minge si 2 porti si nu invers.

Asa ca vineri dimineata m-am prezentat la Xandria la club cu carnetelul de notite in mana, sa invat de la un manager adevarat cum e treaba cu tacticile, motivarea echipei si alte chestii de genul. Cand m-a vazut, de bucurie ca-l vizitez, managerul Xandriei a demis instantaneu paznicii si restul personalului care a facut posibila intrarea mea in incinta clubului. A mai hotarat ca e necesar sa imparta si cu jucatorii echipei din bucuria sa, asa ca le-a ordonat 50 de ture de stadion intru celebrarea vizitei mele. In momentul in care a aflat si scopul vizitei mele, a considerat ca jucatorii Xandriei nu aduc un omagiu suficient acestui moment deosebit, prin urmare acestia au trebuit sa faca cele 50 de ture de stadion alergand intr-un singur picior in timp ce tineau pe nas in echilibru o aluna de dimensiuni mici spre minuscule, marca Fiesta.

Ca o gazda primitoare ce e, managerul Xandriei m-a servit cu o bautura delicioasa despre al carei nume acesta a precizat ca este sugestiv pentru bucuria produsa de vizita mea (se chema "Hell"). N-am inteles decat ca se bucura. Tot ca o gazda primitoare ce e, m-a invitat sa stau jos in timp ce vizionez antrenamentul, in cea mai buna locatie pe care mi-a putut-o oferi pentru a-mi eficientiza dobandirea de cunostinte manageriale.

In timp ce-mi scoteam spinii si boschetii din fund incercand sa gasesc confortabila bucata de noroi de langa terenul de antremant in care mi s-a spus sa stau, Briscarie a inceput demonstratia.

Deoarece antrenorul secund era dat disparut de 3 zile, de cand l-a atins din neatentie pe Briscarie pe pantaloni in timp ce-i lustruia pantofii, capitanul echipei Xandria a fost cel chemat la apel. Acesta, pe numele sau Cotescu, s-a oprit prudent la 10 metri de Briscarie asteptand instructiuni suplimentare. Briscarie a considerat ca distanta e prea mare sa se faca auzit clar, si a decis sa se apropie de capitanul echipei sale. Deoarece viteza cu care s-a apropiat a fost prea mare, franele nu i-au mai functionat si l-a acrosat cu capul in gura pe Cotescu. Coliziunea a fost superficiala, Cotescu reusind sa se ridice dupa 20 minute, timp in care ambulanta fusese chemat iar portarul Xandriei, Raphael Betzalel, cunoscut ca avand talente literare, se apucase de scris un necrolog.

Prima lectie a fost despre motivarea jucatorilor. Briscarie a spus gingas (intr-atat de gingas incat ciorile din plopii din vecinatatea terenului au inceput sa zboare agitate) catre capitanul sau: "Meciul urmatorul il castigati. Punct". Cotescu a reusit sa murmure si el in tandem cu restul jucatorilor un "da, sa traiti", inainte sa lesine din nou. Briscarie a continuat "Daca eu am spus ca meciul urmator il castigati, am spus un fapt sigur, iar voi nu veti indrazni sa faceti ceva de asa natura incat eu sa n-am dreptate cand constat un fapt sigur. Corect?". La acest de-al doilea "sa traiti" la unison, alti 2 jucatori au lesinat, desi n-am observat sa sufere de vreo leziune sau alta problema de ordin fizic.

Lectia de tactici n-a mai putut fi tinuta in aceeasi zi, deoarece Briscarie a trebuit sa rezolve o urgenta. Un jucator de-al sau fusese la toaleta cu o zi inainte si nu ridicase colacul wc-ului. Asa ca Briscarie a tinut musai sa testeze daca respectivul jucator poate ajunge pe jos pana la apartamentul sau, situat in apropiere, la 10 km de terenul de antrenament. Asta in timp ce Briscarie ii dadea suturi in fund si palme dupa ceafa si-i citea din "Manualul fotbalistului disciplinat", scris de the Briscarie insusi.

A fost o lectie foarte utila, si abia astept sa aplic cunostintele dobandite si in cadrul echipei mele. Multumesc pe aceasta cale inca o data managerului the Briscarie pentru amabilitatea de a ma primi in vizita si de a ma instrui in ceea ce priveste motivarea jucatorilor. Promit ca data viitoare stau acasa si retrogradez fericit, doar sa nu mai stau prin spini si noroaie si sa nu mai vad atatea lesinuri pe metru patrat si la nanosecunda.